Leonardo DiCaprio nu regretă filmul din 1993 care nu s-a încheiat o serie de pierderi de 22 de ani la Oscar: „Nu credeam că a fost o lovitură în iad”
Reziliența lui Leonardo DiCaprio la Hollywood este definită nu de relațiile sale scandaloase și de colaborările sale cu Martin Scorsese, ci de puterea titanică și magnetică din fiecare dintre rolurile sale din fiecare proiect în care alege să joace. Nu este de mirare că marii A-lister ai vârstei sale se plâng întotdeauna că primesc un scenariu numai după ce DiCaprio le refuză sau că fiecare draft este transmis direct lui DiCaprio înainte de a ajunge la altcineva.
Un astfel de talent este generațional și performanțele sale întruchipează acea energie cinetică care vine doar dintr-o stare de a fi fără nume care este pur instinctuală, jumătate metodă și jumătate artistică.
Leonardo DiCaprio nu are regrete, inclusiv pierderea lui Oscar
Steaua care a frânt un milion de inimi și a redefinit conceptul de iubire în sine, Leonardo DiCaprio era un băiat destul de sălbatic care trăia de parcă n-ar fi avut nimic să-l rețină. Împreună cu Tobey Maguire și P-ssy Posse, DiCaprio a stăpânit sclipiciul de la Hollywood și a gustat tot ce avea de oferit, nu doar faima și acoperirea sa nelimitată, ci puterea și tot ce puteau cumpăra banii. O astfel de vedetă în devenire nu ar fi dezamăgită dacă ar pierde premiul I în ceva.
The Gangs of New York actor a declarat apoi după ce nu și-a asigurat primul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru filmul din 1993, Ce mănâncă Gilbert Grape? că totul era în bine. Declarația nu a fost atât de mult struguri acri, ci a fost o abordare rațională a ceea ce înseamnă un premiu al Academiei pentru un adolescent care abia începe la Hollywood ca actor credibil cu un viitor potențial luminos. Ca atare, DiCaprio a fost departe de a regreta căderea lui Oscar pentru interpretarea sa revoluționară, seminală și sfâșietoare în rolul lui Arnie Grape, un băiat cu provocări mintale, cu o viață de acasă dificilă.
Leonardo DiCaprio a comentat despre pierderea la premiile Oscar din 1994
Nu la prea mult timp după rolul său din 1993, Leonardo DiCaprio avea să iasă cu rolul său omniprezent recunoscut ca Jack Dawson în drama tragică de dragoste a lui James Cameron. Titanic în 1997. Rolul nu numai că l-a consacrat ca rupătorul unui milion de inimi, dar l-a lansat și mai mult în faima stratosferică mult mai repede decât anticipase. Epoca pre-Titanic a fost mai înfricoșătoare – un copil actor în vârful faimei… un adolescent nominalizat la Oscar, care habar n-avea ce fel de vedetă îi era destinat.
Din acest punct de vedere, la 22 de ani de la prima sa nominalizare la Oscar, Leonardo DiCaprio și-a amintit și s-a adresat în noaptea decernării Premiilor Academiei din 1994: 'Nu! Nu aveam absolut nimic pregătit. Nu credeam că există o lovitură în iad în care o voi obține. Ar fi fost o catastrofă absolută dacă aș fi făcut-o.” Când a fost întrebat dacă câștigarea unui Oscar îi crește de fapt prezența și contribuția la industrie, el a răspuns:
'Sincer? Nu este niciodată la ce mă gândesc când fac filme. Nu am făcut nimic din motivul specific de a obține un premiu. De fiecare dată când intri acolo încercând să bati o mie, încercând să dai totul.”
În 2016, la cea de-a 88-a ediție a Premiilor Academiei, Leonardo DiCaprio a luat în sfârșit acasă primul său Oscar pentru cel mai bun actor pentru rolul din proiectul neînfricat. Revenantul. Ovația în picioare care a răsunat prin auditoriu în noaptea menționată a răsunat pentru o eternitate.
Sursă: Pauză
